Muzeul Municipiului București - Casa Filipescu Cesianu

Weekend Sessions @Casa Filipescu Cesianu
Calea Victoriei 151
1-2 iulie / 8-9 iulie / 15-16 iulie
16.00 - 21.00

În apropiere de Piața Victoriei, la intersecția dintre Calea Victoriei și Strada Sevastopol, se află reședința avocatului Constantin Cesianu, una dintre puținele reședințe aristocratice ale Bucureștilor din la Belle Époque, rămasă fidelă proiectului inițial.

În această reședință au locuit câteva familii din aristocrația românească, precum Iancu Filipescu și Maria Ghica Filipescu. În 1892, Constantin Cesianu a extins această reședință aristocratică cu sprijinul arhitectului Leonida Negrescu. Cu acest prilej au fost realizate decorațiile exterioare și acoperișul imperial și a fost amenajat parcul reședinței.

Casa Filipescu-Cesianu face parte din Muzeul Municipiului București și este primul muzeu cu profil antropologic din București. Ea găzduiește Muzeul Vârstelor - un muzeu modern al cărui proiect expoziţional restituie publicului 300 de ani de istorie a familiei, copilăriei şi vieţii intime. Patrimoniul MMB a susținut construirea unui proiect expozițional privind spațiile intimității, chiar în detaliul vieții de zi cu zi, începând cu secolul al XVIII-lea. Spațiul prezintă evoluția interiorului urban în București, pentru secolele XVIII și XIX, pentru zona parterului, și secolul XX, pentru etaj. Fluxul circular de vizitare oferă publicului o călătorie prin timp pentru a observa evoluția interiorului urban, iar un mare interes este destinat zonelor cu expunere a detaliului casnic. Astfel, sunt alternanțe între restituirea unor interioare de epocă, urmate de spații cu expunere a istoriei mobilierului, serviciilor de masă, a costumelor şi accesoriilor vestimentare, obiecte de uz casnic, și evoluția lor pe durata ultimilor 300 de ani. După 75 de ani de aşteptare, parcul Casei Filipescu-Cesianu a devenit un spațiu de recreere și agrement, iar în punctele special amenajate sunt organizate spații de expunere (Lapidarium), concerte sau piese de teatru (zona de scenă din spatele grădinii).

muzeulbucurestiului.ro | muzeulbucurestiului.ro/casa-filipescu-cesianu.html

Muzeul Național al Țăranului Român

Weekend Sessions @Muzeul Național al Țăranului Român
Muzeul Țăranului Român
5-6 august
17.00 - 23.00

Muzeul Naţional al Ţăranului Român se înscrie în familia europeană a Muzeelor de Arte şi Tradiţii Populare. Este un muzeu naţional aflat sub autoritatea Ministerului Culturii. Posesorul unor colecţii de obiecte deosebit de bogate, adăpostit într-o cladire-monument istoric, în stil neo-românesc, practică o muzeografie cu totul aparte, care i-a prilejuit în anul 1996 onoarea atribuirii trofeului EMYA – European Museum of the Year Award. Stilul original de expunere se prelungeşte şi în publicatiile muzeului, în acţiunile de tip Muzeul Misionar, Şcoala Satului sau în evenimente ca vernisaje, conferinţe, lansări de carte, ateliere de creativitate, concerte, târguri, dar şi proiecţii de film.

muzeultaranuluiroman.ro | muzeultaranuluiroman.ro/en

Muzeul Municipiului București - Vila și grădina Nicolae Minovici

Weekend Sessions @Grădina & vila Nicolae Minovici
Strada Doctor Nicolae Minovici 1
30 septembrie-1 octombrie & 7-8 octombrie
15.00 - 20.00

Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici a fost ridicat la marginea Bucureștiului în 1905 pentru a deveni o veritabilă vilă de odihnă a proprietarului, un important exponent al medicinei românești de la începutul secolului al XX-lea. Însă, în 1906, destinația clădirii se schimbă radical și devine adăpost pentru o vastă colecție de artă etnografică românească și primul muzeu de profil din București, inițial denumit Muzeul de Artă Națională Prof. Dr. Nicolae Minovici”. 

Clădirea plasată pe Şoseaua Bucureşti – Ploieşti pe colţ cu strada Doctor Nicolae Minovici, numărul 1, este considerată drept unul dintre monumentele arhitecturale remarcabile pentru stilul neoromânesc. Proprietarul însuși a căutat surse de inspirație în arhitectura de factură populară. Demersul său de a aduna obiecte de artă națională a coincis cu acela de a culege experiențe vizuale care s-au materializat în proiectul vilei devenită astăzi Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici. Viziunea medicului s-a clădit pe o perioadă de patru decenii în care a strâns obiecte de artă națională, de la ceramică și textile tradiționale la pictură contemporană. 

În patrimoniul muzeului predomină obiectele textile (cămăşi, ii, fote, vâlnice, ştergare, scoarţe) şi cele de ceramică, însă muzeul deţine colecţii reprezentative de icoane, ouă încondeiate şi obiecte de lemn specifice gospodăriei ţărăneşti. Expunerea și varietatea acestora reflectă interesul pentru artă al unui colecţionar de la începutul secolului XX, conştient de importanţa actului, dar care acţionează fără a urma un plan sau nişte criterii dinainte stabilite. Spațiile de expunere îmbină obiecte diferite într-o expunere dominată de gusturile estetice ale colecționarului. Fiecare încăpere din vilă se transformă într-un veritabil spațiu de expunere. Chiar și baia își pierde utilitatea și se racordează noii funcționalități, alături de odaia pentru musafiri, sala de masă și salonul vilei.

muzeulbucurestiului.ro | Muzeul Nicolae Minovici

MNAR - Muzeul Național de Artă al României

Weekend Sessions @MNAR
Calea Victoriei 49-53, Palatul Regal
20-21 mai & 27-28 mai
11.00 - 16.00

Situat în fostul Palat Regal din Piața Revoluției din București, Muzeul Național de Artă al României este principalul titular al artei românești, europene și orientale.

Acesta cuprinde galerii de artă națională, europeană și modernă, precum și Muzeul de Colecțiilor de Artă, Muzeul K. H. Zambaccian și Muzeul Theodor Pallady.

Pe lângă cele 23 de colecții permanente și numeroasele expoziții temporare, muzeul oferă ghidaje în Spațiile Istorice ale fostului Palat Regal. Sala Tronului, Sufrageria Regală și Scara Voievozilor au fost redeschise spre vizitare în 2013.  În 2022 MNAR a reunit un număr record de vizitatori și dorește să deschidă instituția pentru un public și mai numeros în următoarea perioadă. 

 www.mnar.arts.ro/en/ | www.mnar.arts.ro

MARe - Muzeul de Artă Recentă

Weekend Sessions @MARe
Primăverii 15
17, 18 iunie
16.00 - 21.00


MARe prezintă publicului peste 150 de opere, expuse într-o clădire de 1200 mp desfășurată pe cinci niveluri, dotată cu toate spațiile, echipamentele, serviciile, programele și cadrele de specialitate cerute de exigențele muzeografice actuale. Conceput de YTAA (Youssef Tohme Architects and Associates), noul muzeu va prezenta o colecție permanentă cu cele mai reprezentative lucrări de artă românească realizate din anii 1960 și până astăzi. După Muzeul Simu, MARe este primul muzeu privat de artă care se deschide în România în ultimii 100 de ani, într-o clădire care îi este dedicată exclusiv, nu într-o construcție oarecare, convertită la sarcina de muzeu.

Decizia de a deschide muzeul în acest an are o motivație aparte. În 2018, România sărbătorește 100 ani de la unirea Transilvaniei și Banatului, a Bucovinei și a Basarabiei cu Vechiul Regat, întregind România modernă. Colecția permanentă MARe propune o perspectivă unică asupra artei românești din perioada dictaturii comuniste până la Revoluția din 1989 și asupra direcțiilor artistice actuale, prin care este surprins procesul de re-modernizare a discursului artistic românesc după renunțarea la ideologia realismului socialist, oglindind apoi ciocnirea cu civilizația consumului și divertismentului. Colecția MARe cuprinde circa 1.000 de lucrări realizate de artiști români : pictură, sculptură, instalație, fotografie, obiect, colaje, artă conceptuală și video (dintre care sunt prezentate în muzeu cca 150 deodată). MARe abordează teme contrastante ale artei românești, reconsiderând critic subiecte precum progresul și regresivitatea, estetismul, utopia și distopia, construcția și disoluția, dizidența, credința și blasfemia, tradiția și inovația.

Prin accentul pe care-l pune pe arta românească produsă din anii 60 până astăzi, MARe oferă vizitatorilor o perspectivă critică asupra riscurilor, a reușitelor și a compromisurilor artiștilor români în timpul dictaturii comuniste și după căderea regimului în 1989. În iulie 1965, la cel de-al IX-lea Congres al PCR, ideologia oficială s-a dezis de dogma realismului socialist în scopul de a încuraja ”diversitatea stilistică” în domeniul artelor, dar fără a depăși limitele impuse de regim. Din acel moment, artiști ignorați până atunci, precum autodidactul Ion Țuculescu au fost transformați în eroi și profeți ai înnoirii. Artiștii mai tineri au preluat repede tehnicile și mijloacele artei occidentale, de la abstracție și neoconstructivism la fotorealism și de la performance la instalații și land art. În expoziția permanentă apar lucrări-cheie de Ion Țuculescu, Andrei Cădere, Ion Grigorescu, Paul Neagu, Ștefan Bertalan, Nicolae Comănescu, Roman Cotoșman, Pavel Ilie, Diet Sayler, Alexandru Chira, Horia Bernea, Florin Mitroi, Marian Zidaru, Ioana Bătrânu, Vioara Bara, Teodor Graur, Dan Perjovschi, Dumitru Gorzo, Victor Man, Ecaterina Vrana, Vlad Nancă, Gili Mocanu, Anca Mureșan, Ovidiu Feneș, Cristina David, Ion Bârlădeanu și mulți alții.

Concepută ca vilă privată în 1939, clădirea originală a fost asociată cu nomenclatura comunistă, fiind reședință temporară a temutei Ana Pauker, ministru de externe și port-drapel stalinist în România. Cartierul (Primăverii) își consolidează reputația de cartier exclusivist după venirea la putere a lui Nicolae Ceaușescu, care și-a construit reședința (astăzi muzeu) la doar două minute distanță, pe același bulevard. YTAA a primit sarcina ca pe de o parte să salveze memoria locului și a clădirii inițiale (inclusiv a buncărului din subsol), iar pe de altă parte să ofere noii clădiri o identitate proprie, creând un spațiu public deschis, care să rezoneze cu comunitatea actuală. MARe are cinci niveluri, două terase cu perspective inedite și o grădină-amfiteatru. Lumina soarelui pătrunde în clădire prin luminatorul din tavan, străbate atriumul de-a lungul a patru niveluri, până la parter, oferind vizitatorilor posibilitatea de a vedea ”în secțiune” construcția disecată. Privit din afară, muzeul pare să ”plutească” deasupra solului, pe un parter transparent, vitrat integral, un efect de ”plutire” întărit de aspectul de monolit, de ”buncăr” etanș al etajelor superioare, îmbrăcate în cărămidă aparentă de culoare întunecată, ce trimite la istoria recentă a totalitarismului și a izolării României.

Interiorul clădirii contrazice intenționat așteptările și preconcepțiile pe care vizitatorii ar putea să le aibă atunci când se gândesc la un muzeu. În locul spațiilor albe, neutre, de tip ”white cube”, clădirea cuprinde un labirint de coridoare și de încăperi, de luminișuri și ocnițe, tocmai pentru a încuraja și pentru a spori gradul de intimitate dintre vizitatori și lucrările de artă. În fostul spațiu al buncărului subteran, MARe a amenajat un Auditorium perfect antifonat, cu tehnologie audio și video de ultimă generație, dedicat conferințelor, dar mai ales experimentelor curajoase în domeniul acustic și video.

mare.ro